Êlifa Dazaga-a findaa app privacy policy

Centre Culturel Palmeraie Privacy Policy
Centre Culturel Palmeraie creates literacy game apps for Chadian languages. The Centre Culturel Palmeraie Privacy Policy explains what, if any, data we collect when you use the app and what we do with that data.

What access to your device does the Centre Culturel Palmeraie app need?
The app does not require any special permissions to function properly.

What information might we collect?
Any Centre Culturel Palmeraie app may or may not collect the following type of non-personally identifiable information:

1. Type of device (e.g. Samsung S3).
2. Version of operating system (e.g. Android 4.2).
3. City/Country where connected to internet (e.g. Nairobi, Kenya).
4. Game statistics: games played, duration, number of correct and incorrect responses.

If analytics for the app is enabled and the device is connected to the internet, the app will connect from time to time to send usage information to a Google Analytics account. If the app does not connect to the internet, the analytic data is not collected.

Centre Culturel Palmeraie apps do not collect any personally identifiable information (PII). PII is any information regarding a natural person, a legal person, an institution or an association, which is, or can be, identified, even indirectly, by reference to any other information, including a personal identification number.

What do we use your information for?
Any of the information we collect from you may be used primarily to gauge how many people use the app and where they are using it. Secondarily, it may be used to improve our application to better support our users, wherever in the world they are located.

How do we protect the information we collect?
We take appropriate security measures to protect against unauthorized access to or unauthorized alteration, disclosure or destruction of data. This includes internal reviews of our data collection, storage and processing practices and security measures, and physical security measures to guard against unauthorized access to systems where we store data.

Do we disclose any information to outside parties?
We do not sell, trade, or otherwise transfer data we collect to outside parties.

Your consent
By using Centre Culturel Palmeraie apps, you consent to our privacy policy.

Changes to our app privacy policy
If we decide to change our app privacy policy, we will post those changes on this page and update the App Privacy Policy modification date. This policy was last updated on February 15, 2025.

Contacting us
If there are any questions regarding this privacy policy, you may contact us at:
Email:  palmeraie.ndj@gmail.com

YÛRDU ! HARŠA (FARCHA) YÛRDU !

Amma ba nura ye sardua taŋa ye amma hananiriga ye Njemene njikaa, Bôgiriĩ basau yeskuũ duro njikaa yûrdu !

Amma Njemene njikaa nuroo, te ninda amma Njemene kišiĩ duro njikaa… Kêrtie Bêginaj (Béguinage) di goyi Gûji (Goudji) ngirigaã ye Gûji di goyi Waliya (Walia) ngirigaã ye Amtûkui (Amtoukui) dunu ni kêrtie kudaa ginna hokuma.

Ninda noko kaaguũ (week-end) yertumade aga wonaa duro ndurtu yaga wowa duro nîšu karta ye agira ye scrabbla ye yoo hêi awa zalu ngori wa hananirda ye mûkuiŋa di yertum HARŠA (FARCHA) nirdoo gali.

HARŠA (FARCHA) YÛRDU nani nime lau huma owonni yuna ambada šida cikiĩ landu !

YÛRDU ! Wôki nduma dêdi owonu di yendimmi ! Wôki nduma hûrta lila ye ȏdura cômbuga ye daha nîšu kendimmi. Yuna ta bo di na cikii.

YÛRDU ! YÛRDU deku isa durusa mûkur nani bȋ môgiri nduruũ hûrcima landaa !

YÛRDU urukur Cudogu kôri mari woma hûi duuse, Cudogu madime me hunaa kileda-cacaa budaa, Jokodaã ye tûtuũ ye tûla hundaa gondaa !

YÛRDU ! YÛRDU Gîlemei (Guilmeye) girde, kôi DABID DÛRÃ (daviddurand) ŋa girdu nani yiĩ njûri huma orkaa ŋa kortaa tambaa njûnjundaa yoo yiĩ garas huma šimbaa, gumbaa yoo owonni dakumoo aska hunaa aŋgira na jaanga !

Noko yuna ta ginna kisidimoo, zapsundu nani aka ada guuraa, tûhiyaa, têhaa wîna hûyindidaa ye wonu rumatumaa ŋa ye gîri hunduũ lologe bolo ŋili ŋa kegea dohona nduma meltu gondu !

YÛRDU côhura Alla-a, ŋili medu ŋa banaã jilla lerdaa, DOONA hundaa gîyiku !

YÛRDU ! Munda di HARŠA (FARCHA) YÛRDU ! YÛRDU RANTU ! YÛRDU YUNA BÎ MÔGIRI NDURUŨ ŊA DAHA CIKAA HARANDU, YASUNDU, AMBA HUMDAA HIŊGU !

YÛRDU ! HARŠA YÛRDU !

Concours Tûbu 2025

Concours tûbu bini yim ôljaa sagasun 2025 ŋa bôdiyiŋi. Concours ai duro tiriša amma aguzuu-a ciki : Dazaga ye Tudaga ye Kanembu ye. 

Concours mere sagasun ginna geentirii jikuu sîri huma înni ? 

Tinta amma dazagaraa ye tudaa ye kanembaa ye ginna tirišii nturuu ru ruuntir, karantir owoni nûŋkurigire tigisoo amma dufuktira.

Tirišii numa ru ruuniŋi, karaniŋi, yêniŋire tigisoo inta aũ cênime ši. Aũ tirišii huma sowu amma kuraa goyinaa ginna te aũ « cêdde » yintigi. Unnu tinta yertir na tirišii nturuu buru dina yentir ruudiŋi, karadiŋi owoni yêntirigire geentaar. 

Alla-i mere daha dina jente. 

Arrahaũ ai daha aŋgal naka

(Aũ urruyima : Ahmet Guihini Alatchii)



Kilaha amma yegeã duro njikaa. Tayima wosa di ? Înni doguu masu ? Alla-i kilaha njende.

Bini tani yuna guru ambada ni tinda amma cad lau yala ŋa yikaa di Alla-i yidakide jilla yendidaa daha nûŋurigaiyi.
“Înni kege di yidaku ? ” ndumoo, yunu kege di yidakuũ nahata.

Alla niĩ nduruũ duro yuna tuzoo (tani hananirigaa) jenne duro cikii ni Kuranuũ (Mûsoma) duro kûlidida yendu. “Yuna ta ȋnna ?” ndumoo, yuna ta mara :

1.⁠ ⁠Tȋmmi ;
2.⁠ ⁠Dî ;
3.⁠ ⁠Borko ;
4.⁠ ⁠Anab.

Yunu kudi tira Alla-i yendide yoo busahu tindaŋa daha na yercinigi ciidi na tinda urrutirde na cii. Yunu te yunu budi ambade ni owoni ŋila mundu buzugi ni yunu huski ; êmii ginna di ambayiigi.
Mea hunaa na buĩgi yoo mȋrga hunaa na imbi tiriĩgi. Yunu eke ai ZÊITUN.

Busahu tindaŋa duro ye daha yuna ambada kuda budi cikii ciidi na yuna ada unnu sura tara budi mûhima.

Unnu ȋnni kisiduro yuna ada hôide hunduũ tirtirgondirigi ? Yunu te yunu turonu hanadide : amma guru na HIDIME yindigi amma guru na CÛDO yindigi. Ciidi ginauwona hidimendir ni kûsurdundoo de yuna ada duro amba ciiŋa haŋirigi.

Arrahaũ ai daha aŋgal naka, ši yenda !

Amma cûu êriši turtii cikii.

Amma cûu êriši tirtii cikii. Mura tira na bigize, kudiī aguruu.
Kûro dogu di yunu tira huskiyi.
Bigizeã hadigi : « Haime kogtideã na!» yi.
Aguruma hadigi : « Jire! Kulo amma tigandii cikii! » yi.
Tirti kôī kurdoo, dêdi yunuū kizin.
Bigizeā deki buzunne di hiyi : « Ammaa koo? » yi.
Aguruma hadigi : « Haimeã duro turtu. » yi.
Ammaã hatigi : « Yunu hadīŋa hananiīgi cii yunu zapci njahadiŋa hananimmi » yundu.

ABA USSU KAGA TIRA WA | Les 8 conseils d’une grand-mére

1- Kôi inda kûlinjindi re bennaa ndenni.

1- Ne vas pas oú tu n’es pas invité.

2- Yunu haranummaa farimmi.

2- Ne parlez pas de ce que vous ne savez pas.

3- Yunu inda ru ranjinnaa duro ndenni.

3- Ne vous transmettez pas dans ce qui ne vous regarde pas.

4- Yunu num hinnaa gonimmi.

4- Ne prennez pas choses qui ne vous appartiennent pas.

5- Saa murdom ru ŋûli amma kûlinimmi.

5- N’appelez pas les gens aprés 22 heures .

6- Wôki amma kazu dirtuŋa , yega amma-a ndurtinni.

6- N’allez pas chez les gens á l’heure du déjeuner.

7- Yege aũ babu huma bapume ru duro ndurtunni.

7- N’entrez pas dans la chambre de quelq’un sans frapper á la porte.

8- Mu fatummi.

8- Ne menttez pas.chad

Dîski ai suru ŋa ôwuri 12 ŋa dugusa goyinaa. Cahuna tigisu, cahuna mere adiya yala karašetigaa kakara hundaa cendigire jeyindu.
Agu ôwuri ai 17/10/2023 goyi ni 8/12/2023 nawu ginna kôi ai Sentir Palmaraie yindiga, gurtu ai Klemat duro ciŋa kara bêdiyi. Kara mera , suru huma adiya dagara ru karašete re mura turte re nii ai Gûro ŋa duro yala dagaza ru karašetigi. Adiya yuna munda karayindu: êlifa ye hasaba ye gagala ye êriša ye desin ye zaga iŋaa karašeti ŋa ginna fiyindu.
Adiya mura, karaa karayindaa buru lertirda. Zanaba Saleh Cozi farigi nai: « Tani nuŋu furãse ŋa amma kuu karanigoo, addira awuzirigi. Ciiru unnu dazaga ru kôoli re awuzirdi. Kôi holi kara dazaga yufatu, dazaga tani migini elle ruu hinnoo. Înni kori yeski firiŋgi re bêi. Te kege dahu duro tarii ciiru. Unnu koo, ru busu ši dazaga mera duro mêda yêska buru finiru » Saga Hawa Abdallah Abasi farigi: « Bini ru šigu, tani dazaga ru urrunigi busu ši, ciiru iŋaa na karašedirigi. » Agu te kege ru adiya karayindaa, numura buru lertira ni kumani ru ilim hunduu iŋaa Gûro ŋa ru cendoo daku.

Dazaga ru karantar

Iña dazaga ru karanturuga ? Sîri huma înni ?
Dazaga mere tiriša kura munda dîna duro cikaa re kege.
Dazaga mere na uruduŋi ni karadiŋi ni.
Yoo aũ tiriši huma ru karayi ŋa kîzei bu danni.
Mere mêra ginna harayinigi. Ciiru yunu burayinigaa înni ? Te nuŋo mere mêra dazaga nûkuni ciŋa zaga urruyiniga te re yunu burayinigaa.
Yoo bini ŋila ara ginna sagasun irri ginna amma « konkour tûbu » geyindi cikii.
Kôi te duro amma dazaga ru urruyintigi ni karayintigi ni.
Bini dazaga ru libira urruduru ye dictionnaire daa ye gagala yina buru munda urruda cikii.
Yoo “bibliotheque” yindoo kôi ni libira buru cikii ni amma dagoo libir goyi karayiŋi dagoo cowuŋi.
Yoo kôi ni duro amma dazaga harayintinnaa, dazaga karayintigi ni urruyintigi ni yeyintigi ni, dakoo libira urruyintigi dakoo êrifa citiki ni.
Kôi te duro amma ni amma zaka yaliya kara hetiga fidirtiga na cikii ni unnu amma munta fi hetura ni yaliya lokol duro kara hetii na ciki.
Kôi te suru huma « Centre Culturel Palmeraie » kôi duro adaa nturaa fintirigi ni karanturugi ni.
Kurtu kilemat duro cii.
Palmaraie= eke tîmmi-u/wal